Scriitorul italian Uberto Eco, invitat al muzeului Luvru pentru a organiza o serie de evenimente culturale, consideră că pentru a proteja operele de artă ar trebui generalizate copiile, că fiecare muzeu ar trebui să aibă un bar şi că respiraţia vizitatorilor este cea care deteriorează tablourile, potrivit NewsIn.
"Mijloacele tehnice sunt atât de avansate încât se poate înlocui chiar şi Giocconda, fără ca nici măcar specialiştii să remarce", consideră scriitorul
După Robert Badinter, Toni Morrison, Anselm Kiefer şi Pierre Boulez, scriitorul italian Umberto Eco are acum mână liberă pentru a realiza o toamnă culturală la Luvru, timp de o lună şi jumătate, din 2 noiembrie.
"Prima mea vizită la Louvre a fost în 1952. Atunci nu se călătorea cu uşurinţă şi a trebuit să aştept 20 de ani pentru a ieşi din ţara mea". Apoi, la fel ca în marile muzee din lume, a fost de foarte multe ori. Reţeta sa pentru a evita indigestia? "Nu trebuie să stai într-un muzeu mai mult de o jumătate de oră. Dar de fiecare dată, pentru a vedea o singură operă", susţine Eco.
"Am avut privilegiul să mă plimb noaptea în Luvru, când Francois Mitterand şi Elie Wiesel au creat Academia universală de cultură. Găseam, în anumite seri, cenaclul care cuprindea mai mulţi laureaţi ai premiului Nobel pentru reuniuni în sălile administaţiei. La acea oră, atmosfera şi perspectivele galeriei sunt cu adevărat impresionante. M-am plimbat de asemenea şi în subsoluri şi am avut un sentiment parcă scos din Codul lui Da Vinci", a povestit Umberto Eco.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu